Ati avut vreodata senzatia ca traiti intr-o panza de paianjen? Transparenta, elastica ... totusi lipicioasa si sufocanta? Ati incercat vreodata sa iesiti din ea si sa nu puteti? Iar daca reusiti sa faceti o bresa cat de mica, sa vina paianjenul sa o astupe rapid si sa te improaste cu venin si sa te faca sa iti doresti sa scapi, indiferent de cale, dar sa nu te poti misca?
De ce va intreb toate acestea? Pentru ca eu asa ma simt, asa (ne)traiesc, asa gandesc.
Ati reusit sa rupeti panza, sa vedeti lumina, viata, LIBERATEA? Cum?
Intr-o postare viitoare am sa detaliez, am sa deschid cutia Pandorei si voi vorbi deschis, franc, fara perdele, fara fum... despre viata in panza de paianjen.
Libertate,
Maria.
